Povestea si semnificatia icoanei Maicii Domnului Portarita:
Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, numita “Portarita”, in
original se afla in paraclisul de la poarta Manastirii Iviron, cum se
intra in curte, pe partea stanga. Potrivit traditiei athonite, aceasta
icoana a venit singura, pe mare, din Bizant – Niceea.
Calugarii de pe Sfantul Munte povestesc cu evlavie si smerenie faptul
ca icoana Portarita a venit la Sfantul Munte pe mare. Ea apartinea unei
vaduve credincioase care a vrut sa apere icoana de oamenii imparatului
ce au venit in control la ea si atunci a spus o rugaciune “Maica
Domnului, eu nu mai pot sa te apar. Stapana lumii, tu, ca Maica a lui
Dumnezeu, ai stapanire peste toata zidirea. Tu poti sa ne izbavesti si
pe noi de mania stapanitorilor si icoana ta de cufundarea in mare.”, si a
pus-o pe apa. Iar icoana a venit, in chip minunat – dreapta, pe apa,
fara a se scufunda – pana la Sfantul Munte Athos. (conform
www.crestinortodox.ro)
Dupa ani si ani, cand aproape de tarm fusese construita Sfanta
Manastire Iviron, calugarii au vazut intr-o seara deasupra valurilor un
stalp de foc ce ajungea pana la cer. In fata privelistii iesite din
comun, au ramas nemiscati si cantau. Vedenia a mai continuat cateva
nopti, pana ce s-au adunat si calugari de la alte manastiri acolo, pe
tarm. Atunci au vazut ca acel stalp de foc izvora dintr-o icoana a
Maicii Domnului, iar cand parintii vroiau sa se apropie cu barca, icoana
se indeparta. S-au intors in biserica manastirii si s-au rugat cu
credinta si lacrimi Maicii Domnului sa daruiasca acea icoana manastirii
lor.
Toti monahii au iesit la tarm unde Gavriil, unul din credinciosii
manastirii, a pasit pe apele marii ca pe uscat si a luat in mainile sale
aceasta icoana grea si de mari dimensiuni, pictata pe lemn. Pe tarm,
monahii s-au inchinat icoanei cu evlavie si mare bucurie. Apoi cu
cantari au dus-o in sfantul altar al bisericii manastirii.
In ziua urmatoare, insa, icoana nu a mai fost gasita in biserica!
Cautand-o, au gasit-o pe zidul manastirii, deasupra portii centrale. Au
adus-o in biserica, dar iarasi au gasit-o la poarta. Acest lucru
neobisnuit s-a intamplat de mai multe ori, pana cand nedumerirea
monahilor a fost dezlegata de Preasfanta, care a aparut in vis lui
Gavriil, zicandu-i: “Spune fratilor sa nu ma mai deranjeze de acum
inainte, pentru ca eu nu doresc sa fiu pazita de voi, ci eu sa va pazesc pe voi,
nu numai in viata de acum, ci si in cea viitoare. Si sa nadajduiasca in
milostivirea Fiului meu si Stapanului tuturor toti monahii traitori cu
evlavie si frica de Dumnezeu in muntele acesta virtuos. Acest dar eu
l-am cerut de la El si iata, va dau voua semn: cat timp veti vedea
icoana mea in aceasta manastire, harul si mila lui Dumnezeu nu vor lipsi
de la voi.”
Monahii s-au bucurat de toate acestea si apoi au zidit un paraclis
aproape de poarta manastirii, unde au pus aceasta icoana facatoare de
minuni, care se afla in acest loc pana astazi. Datorita acestei
intamplari, icoana a primit numele de “Portarita”.
Peste ani, un barbat care a ajuns la manastirea Iviron unde se afla
Portarita, nu a crezut in toate aceste cuvinte ce atestau puterile ei si
a luat un cutit si a brazdat icoana in dreptul obrazului Fecioarei
Maria. Din locul taieturii s-au scurs lacrimi cu mir care s-au uscat si
cateva picaturi de sange au tasnit. Iar icoana a ramas pe veci cu acea
reprezentare: Obrazul Fecioarei Maria este brazdat si cu picaturi de
sange curgandu-i din rana periodic. Omul uluit, a devenit nu doar
credincios dar si calugar la sfanta manastire Iviron.
Aceasta brazdare a obrazului Maicii Domnului este vizibil si pe reproducerea icoanei Portarita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu